Vine iarna si nu-mi place ideea. Iarna presupune frig dar in acelasi timp si caldura. Frigul de afara, nisoarea, gerul, haine groase, manusi, caciuli.. si caldura pe care simt nevoia cei din jur sa ti-o ofere, fie ca tu vrei fie ca nu. Nu inteleg de ce oamenii simt nevoia arzatoare ca de craciun sa te sufoce, sa sta pe langa tine si sa-ti arata cat de mult te “iubesc”. De ce nu aratati (voi astia iubitori de craciun, care va schimbati subit in aceasta perioada) mereu “dragostea”, nevoia de apropiere? Eu ma simt sufocata de atatea sentimente intr-un timp asa scurt.
Urasc frigul, iarna, zapada (chiar daca rad cand ma joc cu ea tot o urasc). Nu-mi place nici craciunul si nici inceputul noului ani. Asta pt ca urasc inceputurile, deci implicit nici sfarsitul nu-mi place (poate de aia lucrurile pe care le incep nu au un sfarsit).
Nu vreau an nou! Nu vreau sa se termine asta si s-o iau IAR de la capat. Dar inevitabil va veni si craciunul si anul nou si si ce mai urmeaza…
Vreau soarele cald si prietenos de vara, vreau sa vad lume nemorocanoasa pe strada, vreau sa vad marea si vreau sa ma trezesc. Asa cum tu te-ai trezit deja…
Pt mine azi s-a teminat vara si a venit iarna. De azi…
